Articolul 1. Obiectul reglementării şi domeniul de aplicare

1. Prezenta lege stabileşte statutul juridic al ofiţerului de informaţii al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (în continuare - Serviciu) şi modul de îndeplinire a serviciului special prin contract în cadrul Serviciului.
2. În înţelesul prezentei legi „ofiţer de informaţii al Serviciului” (în continuare - ofiţer de informaţii) este persoana angajată pe bază de contract în Serviciu indiferent de gradul special, care în condiţiile legii:
1. organizează, planifică, conduce, controlează activitatea de informaţii şi contrainformaţii;
2. culege, verifică, stochează, analizează şi valorifică informaţii ce ţin de domeniul securităţii naţionale;
3. execută activităţi operative şi speciale de prevenire şi combatere a terorismului şi acţiunilor care subminează securitatea naţională;
4. asigură protecţia secretului de stat;
5. realizează selecţia, formarea, specializarea şi perfecţionarea ofiţerilor de informaţii;
6. asigură susţinerea logistică şi juridică a activităţii de informaţii şi contrainformaţii.
3. Ofiţerul de informaţii, în raport cu atribuţiile funcţionale şi misiunile încredinţate, poate desfăşura activităţi şi cu caracter militar.
4. În funcţie de atribuţiile ce le revin, ofiţerii de informaţii fac parte din personalul scriptic sau din cel criptic.
5. Domeniile de activitate ale ofiţerului de informaţii se stabilesc prin reglementări ale directorului Serviciului, în funcţie de competenţele şi atribuţiile Serviciului.


Articolul 2. Cadrul juridic

Cadrul juridic al statutului ofiţerului de informaţii îl constituie Constituţia Republicii Moldova; prezenta lege, Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, alte acte legislative şi normative, precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 3. Principiile de bază

Statutul ofiţerului de informaţii se bazează pe următoarele principii:

1. legalităţii;
2. respectării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei;
3. umanismului;
4. nepartinităţii;
5. subordonării;
6. răspunderii personale;
7. conspiraţiei, îmbinării metodelor şi mijloacelor de activitate deschisă şi acoperită.


Articolul 4. Scopul prezentei legii

Prin aplicarea prezentei legi se urmăreşte:

1. stabilirea principiilor generale de activitate în subunităţile aparatului central al Serviciului şi organele lui teritoriale;
2. stabilirea statutului socio-profesional al ofiţerul de informaţii, potrivit importanţei activităţii desfăşurate;
3. stabilirea procedurii de încadrare şi eliberare din Serviciu;
4. stabilirea procedurii de conferire, retrogradare, retragere şi restabilire în gradele speciale;
5. reglementarea raporturilor juridice dintre Serviciu şi ofiţerul de informaţii;
6. stabilirea limitelor de aplicare a armei, forţei fizice precum şi a altor mijloace de influenţă;
7. stabilirea procedurii de stimulare şi răspundere a ofiţerului de informaţii;
8. asigurarea protecţiei juridice şi sociale a ofiţerului de informaţii şi a membrilor familiei lui.


Articolul 5. Statutul ofiţerului de informaţii

1. Statutul ofiţerului de informaţii reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor persoanelor care îndeplinesc serviciul special în bază de contract (în continuare – serviciul) în cadrul Serviciului.
2. Ofiţerul de informaţii aflat în exerciţiul obligaţiilor funcţionale este reprezentantul puterii de stat şi se află sub protecţia statului.
3. Ofiţerului de informaţii i se eliberează legitimaţie de serviciu, care îi atestă apartenenţa departamentală şi statutul juridic.
4. Ofiţerul de informaţii are dreptul la portarmă, la deţinerea şi aplicarea armei şi muniţiilor.


Articolul 6. Garanţiile de stat ale ofiţerului de informaţii

1. Statul asigură protecţia juridică şi socială a ofiţerului de informaţii în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative.
2. Serviciul asigură, în condiţiile legii, stabilitatea şi continuitatea în activitate a ofiţerului de informaţii.
3. Ataşamentul necondiţionat faţă de principiile şi normele constituţionale, devotamentul faţă de Patrie, competenţa, probitatea şi eficienţa profesională constituie criteriile de bază în raport cu care se numeşte în funcţii, se promovează ori se menţine în activitate ofiţerul de informaţii.


Capitolul II
Angajarea în Serviciu

Articolul 7. Condiţiile de angajare

1. Angajarea în Serviciu se efectuează prin încheierea contractului de îndeplinire a serviciului şi semnarea angajamentului de nedivulgare a secretului de stat.
2. În Serviciu poate fi angajată persoana care corespunde următoarelor cerinţe:

1. este cetăţean al Republicii Moldova şi nu deţine cetăţenia altui stat;

2. a atins vîrsta de 21 de ani, dar nu mai mult de 30 ani;
3. este apt prin calităţile sale personale şi profesionale;
4. are studii medii speciale sau superioare;
5. are calificarea corespunzătoare funcţiei;
6. nu are antecedente penale, indiferent dacă au fost stinse în modul stabilit de legislaţie, sau alte materiale compromiţătoare;
7. posedă limba de stat;
8. este apt din punct de vedere medical şi psiho-fiziologic pentru serviciul special.

3. Directorul Serviciului poate stabili cerinţe suplimentare pentru candidatul care solicită unele funcţii specifice.

4. Pentru a fi angajat în Serviciu, candidatul prezintă:

o cererea;
o buletinul de identitate;
o carnetul de muncă;
o diploma de studii;
o cazierul judiciar;
o dosarul personal.

5. La angajare, candidatul va fi supus unei verificări speciale, inclusiv controlului medical în cadrul instituţiei medicale a Serviciului.

6. Persoana supusă serviciului militar, angajată în Serviciu, se radiază de la evidenţa militară şi se include în statele Serviciului.
7. Perioada de îndeplinire de către cetăţean a serviciului pe bază de contract se include în vechimea lui de muncă generală neîntreruptă.



Articolul 8. Selectarea candidaţilor

Persoana va fi admisă să activeze în calitate de ofiţer de informaţii în urma unei selecţii. Selectarea va fi efectuată conform procedurii stabilite prin ordinul directorului Serviciului, pentru a determina dacă persoana dispune de capacităţile necesare pentru a activa în calitate de ofiţer de informaţii.

Articolul 9. Controlul medical

Persoana care şi-au exprimat dorinţa de a fi angajată în funcţia de ofiţer de informaţii va fi supus examinării de către comisia medicală din cadrul instituţiei medicale a Serviciului pentru prezentarea concluziei privind starea sănătăţii acesteia.

Articolul 10. Verificarea specială a candidatului

1. Candidatul, la încadrare, trebuie să îndeplinească condiţiile de securitate, stabilite pentru angajaţii Serviciului, care va include şi testarea la detectorul comportamentului simulat (poligraf).
2. Verificarea de securitate va fi efectuată cu acordul candidatului şi se va extinde asupra persoanelor din familia sa, persoanelor care locuiesc împreună cu el şi rudelor apropiate.
3. În cazul neîndeplinirii condiţiilor stabilite sau dacă există un impediment la angajare, Serviciul nu este obligat să specifice motivele pentru care persoana nu a fost angajată.
4. Criteriile de selectare şi verificare de securitate a candidaţilor se stabilesc de prezenta lege şi alte acte normative.


Articolul 11. Termenul de verificare specială al candidaţilor la angajare

Termenul de verificare al candidaţilor la angajare în Serviciu se efectuează pe o durată de cel mult un an. Serviciul nu va fi obligat să aducă la cunoştinţa candidatului motivele pentru care angajarea i-a fost respinsă.

Articolul 12. Contractul de îndeplinire a serviciului

1. Contractul de îndeplinire a serviciului în cadrul Serviciului reprezintă un acord scris între cetăţean şi Serviciu, prin care părţile contractante stabilesc termenul încadrării şi condiţiile îndeplinirii serviciului, obligaţiile şi responsabilităţile părţilor.
2. Contractul de îndeplinire a serviciului pentru ofiţerii de informaţii se încheie pe un termen de 5 ani.
3. Contractul intră în vigoare la data semnării şi îşi încetează acţiunea la data radierii ofiţerului de informaţii din tabelul nominal al Serviciului.
4. Raporturile juridice dintre ofiţerul de informaţii şi Serviciu sînt reglementate prin contracte încheiate succesiv pînă la atingerea limitei de vîrstă de aflare în Serviciu. Durata ultimului contract va fi determinată de limita de vîrstă de aflare în serviciu.
5. Cu două luni pînă la expirarea contractului Serviciul şi ofiţerul de informaţii sînt obligaţi să se informeze reciproc, în scris, despre expirarea contractului şi despre intenţia de a încheia sau nu un contract succesiv.
6. La angajare în Serviciu, ofiţerul de informaţii semnează şi respectă în activitatea sa normele de etică şi conduită a profesiei de ofiţer de informaţii, portivit prevederilor din Anexa nr.1.


Articolul 13. Jurămîntul

1. Ofiţerii de informaţii încadraţi în serviciu care anterior nu au depus jurămîntul, îl depun nu mai tîrziu de 10 zile de la conferirea gradului special.
2. La numire în funcţie, ofiţerul de informaţii depune următorul Jurămînt:

"Eu (numele, prenumele), cetăţean al Republicii Moldova, jur credinţă Republicii Moldova şi poporului ei. Jur să-mi apăr Patria chiar şi cu preţul propriei vieţi, să respect legile Republicii Moldova şi regulamentele Serviciului".

3. Jurămîntul va fi depus la Colegiul Serviciului, cu participarea reprezentanţilor Consiliului Suprem de Securitate şi al Comisiei parlamentare pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică.
4. Procedura metodologică al depunerii Jurămîntului se stabileşte de regulamentul Serviciului.



Articolul 14. Limita de vîrstă de aflare în serviciu

1. Limita de vîrstă de aflare în serviciu se stabileşte după cum urmează:

1. pentru efectivul de subofiţeri - 45 de ani;

2. pentru corpul de ofiţeri cu grade inferioare şi superioare - 50 de ani;
3. pentru corpul de ofiţeri cu grade supreme:

o general-maior al serviciului de informaţii şi securitate şi

general-locotenent al serviciului de informaţii şi securitate - 55 de ani;

- general-colonel al serviciului de informaţii şi securitate - 60 de ani.

2. La atingerea limitei de vîrstă de aflare în serviciu, termenul serviciului poate fi prelungit, la decizia directorului Serviciului, ofiţerului de informaţii care dovedeşte o înaltă competenţă profesională şi clasat de către comisia medicală, din cadrul instituţiei medicale a Serviciului, ca fiind apt pentru activitate în cadrul Serviciului, pe o perioadă de pînă la 5 ani peste limita de vîrstă.

Articolul 15. Pregătirea cadrelor pentru Serviciu

Pregătirea profesională şi perfecţionarea nivelului de calificare ale ofiţerilor de informaţii se efectuează, de regulă, în Institutul de Informaţii şi Securitate al Serviciului.

Capitolul III
Procedura de acordare a gradelor speciale

Articolul 16. Gradele speciale

1. Ofiţerii de informaţii sînt ofiţeri şi subofiţeri care deţin următoarele grade speciale:

a) efectivul de subofiţeri:

o plutonier al serviciului de informaţii şi securitate;
o plutonier major al serviciului de informaţii şi securitate;
o plutonier adjutant al serviciului de informaţii şi securitate;

b) corpul de ofiţeri cu grade inferioare:

o locotenent al serviciului de informaţii şi securitate;
o locotenent major al serviciului de informaţii şi securitate;
o căpitan al serviciului de informaţii şi securitate;

c) corpul de ofiţeri cu grade superioare:

o maior al serviciului de informaţii şi securitate;
o locotenent-colonel al serviciului de informaţii şi securitate;
o colonel al serviciului de informaţii şi securitate;

d) corpul de ofiţeri cu grade supreme:

o general-maior al serviciului de informaţii şi securitate;
o general-locotenent al serviciului de informaţii şi securitate;
o general-colonel al serviciului de informaţii şi securitate.

(2) Gradele speciale acordate ofiţerilor de informaţii se consideră echivalente gradelor respective stabilite în organele de stat în care este prevăzut serviciul militar, potrivit prevederilor din Anexa 2.

(3) În cazul angajării ofiţerilor de informaţii, trecuţi în rezervă, în serviciul public, acestora li se conferă gradul de calificare corespunzător gradului special deţinut la momentul trecerii în rezervă, potrivit prevederilor din Anexa 3.

Articolul 17. Condiţiile generale de acordare a gradelor speciale

1. Acordarea şi avansarea în grade speciale, numirea şi promovarea în funcţii corespunzătoare acestora, detaşarea, transferul, punerea la dispoziţie, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu al ofiţerului de informaţii se efectuează, potrivit legii, în conformitate cu funcţiile vacante existente precum şi competenţele stabilite prin reglementările interne a Serviciului.
2. Gradele speciale supreme, precum şi gradele speciale pentru directorul Serviciului şi adjuncţii săi se acordă de către Preşedintele Republicii Moldova.
3. Gradele speciale, pînă la gradul de colonel al serviciului de informaţii şi securitate inclusiv, se acordă, în conformitate cu prezenta lege, de către directorul Serviciului.
4. Gradul special se acordă ofiţerului de informaţii în mod personal, în funcţie de calităţile profesionale şi personale, studii, pregătirea profesională şi specială, îndeplinirea obligaţiilor funcţionale, rezultatele activităţii profesionale, vechimea în muncă şi funcţia deţinută.
5. Ofiţerului de informaţii i se acordă gradul special următor în ordinea succesivă, potrivit gradului special prevăzut în statele de organizare a Serviciului pentru funcţia exercitată, la expirarea termenului stabilit pentru vechime în gradul precedent.
6. Vechimea în serviciu necesară pentru acordarea gradului special urmează a fi calculată de la data cînd a fost acordat gradul special precedent, cu excepţia cazurilor cînd acordarea unui grad special mai înalt este un stimulent.
7. Gradul special nu se acordă ofiţerului de informaţii care:

- se află sub urmărire penală sau în privinţa căruia se efectuează cercetări de serviciu, pentru încălcarea disciplinei sau alte delicte;

- este sancţionat disciplinar, pînă la ridicarea sau expirarea pedepsei;

- nu posedă pregătirea profesională necesară.

8. În cazul neconfirmării învinuirii de încălcare a disciplinei de serviciu, sau pronunţării sentinţei de achitare, gradul special următor se conferă din ziua apariţiei temeiului de acordare.

Articolul 18. Acordarea gradelor speciale iniţiale

1. Gradul special iniţial de plutonier al serviciului de informaţii şi securitate se acordă la angajare în Serviciu, precum şi la numire în funcţia ce corespunde gradului special de plutonier sau de plutonier major.
2. Gradul special de locotenent al serviciului de informaţii şi securitate se acordă persoanelor care posedă studii superioare şi sînt numiţi în funcţia ce corespunde gradului special de la locotenent în sus.


Articolul 19. Termenele de aflare în gradele speciale

1. Se stabilesc următoarele termene de aflare în gradele speciale:

a) pentru efectivul de subofiţeri:

o plutonier al serviciului de informaţii şi securitate - 1 an
o plutonier major al serviciului de informaţii şi securitate - 2 ani;
o plutonier adjutant al serviciului de informaţii şi securitate - 3 ani;

b) pentru corpul de ofiţeri:

o locotenent al serviciului de informaţii şi securitate - 2 ani;
o locotenent major al serviciului de informaţii şi securitate - 3 ani;
o căpitan al serviciului de informaţii şi securitate - 3 ani;
o maior al serviciului de informaţii şi securitate - 4 ani;
o locotenent-colonel al serviciului de informaţii şi securitate - 4 ani.

2. Gradul special următor pentru ofiţerii de informaţii, pînă la gradul de colonel al serviciului de informaţii şi securitate inclusiv, poate fi acordat înainte de termen o singură dată în perioada activităţii în Serviciu pentru indici înalţi în activitatea profesională, după ce a expirat cel puţin jumătate din termenul de aflare în gradul special deţinut, iar pentru merite deosebite manifestate în cadrul activităţii de asigurare a securităţii naţionale, indiferent de termenul de aflare în gradul special deţinut, cu respectarea condiţiilor stabilite de prezenta lege.

Articolul 20. Retragerea, retrogradarea şi restabilirea în grade speciale

1. Gradele speciale acordate ofiţerilor de informaţii pot fi retrase de instanţa de judecată pentru săvîrşirea unor infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave.
2. Ofiţerului de informaţii căruia i s-a retras gradul special deţinut i se poate acorda gradul special, numai după stingerea antecedentelor penale, la decizia directorului Serviciului, în condiţiile stabilite de prezenta lege.
3. În caz de încălcare gravă a regulamentelor interne, a ordinelor şi instrucţiunilor Serviciului, ofiţerul de informaţii poate fi retrogradat cu o treaptă de către directorul Serviciului.
4. Ofiţerii de informaţii retrogradaţi care au manifestat o disciplină exemplară şi o atitudine conştiincioasă în exercitarea obligaţiunilor de serviciu pot fi restabiliţi în gradul special deţinut pînă la retrogradare, prin ordinul directorului Serviciului, nu mai devreme decît peste un an de la retrogradare.
5. Procedura de retrogradare şi restabilire în grade speciale se efectuează în condiţiile prezentei legi şi ale actelor normative a Serviciului.


Capitolul IV
Activitatea în cadrul Serviciului

Articolul 21. Activitatea ofiţerului de informaţii

1. În exerciţiul funcţiunii, ofiţerul de informaţii este reprezentantul puterii de stat şi se află sub protecţia statului, respectă legile şi se subordonează conducătorilor săi direcţi. Antrenarea ofiţerului de informaţii în exercitarea unor funcţii ce nu ţin de obligaţiile sale de serviciu este interzisă.
2. Cerinţele legitime ale ofiţerului de informaţii sînt executorii. Împiedicarea îndeplinirii obligaţiile de serviciu, atingerea demnităţii şi onoarei, opunerea de rezistenţă, ameninţarea, uzul de violenţă, atentatele la viaţă, sănătate sau la bunurile ofiţerului de informaţii se pedepseşte în conformitate cu legislaţia.


Articolul 22. Legitimaţia şi uniforma

1. Ofiţerului de informaţii i se eliberează legitimaţie de serviciu, uniformă cu emblema şi insignă distinctivă a Serviciului.
2. Legitimaţia de serviciu confirmă dreptul ofiţerului de informaţii la deţinerea şi păstrarea armei din dotare, a mijloacelor speciale, precum şi alte drepturi şi împuterniciri prevăzute de lege.
3. Ofiţerii de informaţii sînt asiguraţi gratuit cu uniformă a cărei model este aprobat de Colegiul Serviciului. Categoriile de ofiţerii de informaţii pentru care portul uniformei în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu este obligatoriu sînt stabilite de către directorul Serviciului.
4. La decizia directorului Serviciului ofiţerii de informaţii pot primi o compensaţie bănească pentru echipament, în conformitate cu legislaţia.


Articolul 23. Numirea şi transferarea ofiţerilor de informaţii

1. Ofiţerii de informaţii se numesc în funcţii ce corespund organigramei de personal a Serviciului şi aprobate respectiv de către directorul Serviciului.
2. Modul de numire (eliberare), promovare şi transferare în funcţii a ofiţerilor de informaţii se stabileşte de directorul Serviciului.
3. Numirea ofiţerilor de informaţii în funcţii inferioare are loc în cazul:

1. producerii modificărilor în organigrama de personal sau reorganizării Serviciului;

2. stabilirii, de către comisia de profil, al incapacităţii fizice sau psihice pentru funcţia deţinută;
3. stabilirii, de către comisia de atestare al necorespunderii funcţiei deţinute;
4. cererii personale – pe motive familiale sau de altă natură;
5. sancţiunilor disciplinare.

4. Ofiţerilor de informaţii care au deţinut funcţii de conducere în cadrul Serviciului, în situaţia prevăzută la alin. (3) lit. a), li se asigură, de regulă, numirea într-o funcţie echivalentă sau imediat inferioară, dacă îndeplinesc condiţiile specifice funcţiei respective, în raport cu interesele şi oportunităţile Serviciului.

5. În privinţa ofiţerilor de informaţii care nu acceptă numirea într-o funcţie inferioară din motivele prevăzute la alin. (3) lit. a), se va dispune încetarea raporturilor de serviciu.
6. Ofiţerii de informaţii pot fi transferaţi în alte subdiviziuni ale Serviciului, la cerere sau în conformitate cu interesele Serviciului.
7. Exercitarea temporară a unei funcţii de conducere vacante în cadrul Serviciului se admite, în cazurile şi condiţiile stabilite de reglementările interne, pe o durată de cel mult un an.
8. Transferarea ofiţerilor de informaţii din Serviciu în altă instituţie în care este prevăzut serviciul militar sau special, se efectuează cu acordul prealabil al directorului Serviciului.


Articolul 24. Detaşarea şi trecerea la dispoziţie

1. Ofiţerii de informaţii pot fi detaşaţi prin ordinul directorului Serviciului la decizia Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova sau a Guvernului, pentru îndeplinirea unor activităţi în interesele securităţii naţionale, în limita competenţelor stabilite de legislaţie, în organizaţii internaţionale, misiuni diplomatice, autorităţi publice, organizaţii, întreprinderi sau alte structuri de stat, cu eliberarea lor din funcţiile deţinute şi menţinerea în serviciul special al Serviciului.
2. Detaşarea ofiţerilor de informaţii pentru continuarea serviciului la o altă instituţie publică poate fi efectuată pentru o perioadă de cel mult doi ani şi prelungită succesiv anual, cu acordul instituţiilor interesate.
3. Ofiţerii de informaţii pot refuza detaşarea care implică schimbarea localităţii de domiciliu din următoarele motive:

1. graviditate;

2. îngrijeşte de unul singur copilul;
3. starea sănătăţii, dovedită prin certificat medical, face contraindicată detaşarea;
4. este singurul întreţinător al familiei;
5. alte motive familiale temeinic justificate;
6. la expirarea termenului de doi ani prevăzut la alineatul (2).

4. Drepturile ofiţerilor de informaţii în cazul detaşării sînt stabilite de prezenta lege şi alte acte normative.

5. Detaşarea şi trecerea la dispoziţie se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei legi şi actelor departamentale a Serviciului.
6. Salarizarea ofiţerilor de informaţii în cazul detaşării sau trecerii la dispoziţie se efectuează în conformitate cu legislaţia.


Articolul 25. Punerea la dispoziţie şi suspendarea din funcţie

1. Ofiţerii de informaţii se pot afla în activitate sau în situaţie de suspendare a raporturilor de serviciu.
2. Ofiţerii de informaţii sînt în activitate cînd ocupă o funcţie din organigrama Serviciului. Calitatea de ofiţer de informaţii în activitate se menţine şi pe timpul cînd sînt puşi la dispoziţie.
3. În cazurile ce ţin de soluţionarea situaţiilor privind continuarea de către ofiţerii de informaţii a activităţii în cadrul Serviciului sau eliberării din aceasta, se dispune punerea la dispoziţie, după cum urmează:

1. trimiterea la studii în instituţiile de învăţămînt a căror durată depăşeşte un an - pe întreaga perioadă a studiilor;

2. detaşarea conform articolului 24 - pe întreaga durată a detaşării;
3. pornirea urmăririi penale în privinţa ofiţerului de informaţii – pînă la soluţionarea definitivă a cauzei;
4. eliberarea din funcţie în legătură cu efectuarea măsurilor de reorganizare – pe o perioadă ce nu va depăşi 4 luni;
5. declararea că sînt dispăruţi, inclusiv pe timpul aflării în misiune – pînă la constatarea acesteia prin hotărîre judecătorească irevocabilă;
6. aflarea îndelungată la tratament în instituţia medicală – pînă la constatarea de către comisia medicală din cadrul Serviciului a aptitudinii de îndeplinire a serviciului;
7. aflarea femeii-ofiţer de informaţii în concediul de îngrijire a copilului – pe întreaga perioadă al concediului;
8. în alte cazuri de eliberare din funcţie, la decizia directorului Serviciului – pe cel mult 4 luni.

4. Modul de achitare a salariilor lunare, în cazurile prevăzute la alineatul 3 se efectuează în conformitate cu legislaţia.

5. Ofiţerii de informaţii în privinţa cărora s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, sau care au fost achitaţi, sînt restabiliţi în drepturile deţinute anterior, cu rambursarea salariilor reţinute pe perioada punerii la dispoziţie, sau suspendării din funcţie.


Articolul 26. Evidenţa ofiţerilor de informaţii

1. Datele despre ofiţerii de informaţii nu se prezintă Ministerului Afacerilor Interne pentru înregistrare şi evidenţă.
2. Ofiţerii de informaţii la încadrare în serviciu sînt supuşi înregistrării dactiloscopice de stat obligatorii, în conformitate cu legislaţia.
3. Sistemul de evidenţă a ofiţerilor de informaţii, metodologia acesteia şi structurile responsabile se stabilesc de către directorul Serviciului.

Capitolul V

drepturile Obligaţiile şi interdicţiile

ofiţerilor de informaţii

Articolul 27. Drepturile ofiţerilor de informaţii

1. Reieşind din atribuţiile şi competenţele Serviciului, în exerciţiul funcţiunii, ofiţerii de informaţii au dreptul:

a) să primească, în conformitate cu prevederile legale, informaţia şi materialele necesare îndeplinirii obligaţiilor de serviciu;

b) să solicite oricărei persoane sprijin în scopul asigurării securităţii naţionale, cu excepţia acţiunilor pentru care este prevăzută pedeapsă penală;

c) să dispună de arma din dotare şi să aplice forţa fizică, mijloacele speciale şi arma din dotare în modul şi în cazurile prevăzute de lege;

d) să înainteze propuneri de perfecţionare a activităţii Serviciului şi să participe la elaborarea proiectelor de acte normative şi legislative;

e) la risc profesional întemeiat, în cazurile şi modul prevăzut de lege.

2. Ofiţerii de informaţii beneficiază de drepturile şi libertăţile stabilite pentru cetăţenii Republicii Moldova de Constituţie, de prezenta lege, precum şi de legile care vin să le completeze.


Articolul 28. Dreptul la risc profesional

1. Nu constituie infracţiune acţiunea ofiţerului de informaţii săvîrşită într-o situaţie de risc profesional întemeiat, chiar şi în prezenţa elementelor constitutive pentru care este prevăzută răspundere disciplinară, administrativă sau penală.
2. Riscul este considerat întemeiat dacă acţiunea decurge în mod obiectiv din informaţia, faptele şi circumstanţele cunoscute ofiţerului de informaţii, dacă scopul legitim urmărit nu a putut fi realizat fără un anumit risc şi dacă ofiţerul de informaţii a întreprins măsurile necesare pentru a preveni cauzarea de daune intereselor ocrotite de lege.
3. Riscul nu poate fi considerat întemeiat dacă era cu bună-ştiinţă îmbinat cu pericolul pentru viaţa persoanei sau cu pericolul provocării unui dezastru ecologic sau social.


Articolul 29. Dreptul la asigurare financiară

1. Asigurarea financiară a ofiţerului de informaţii este garantată şi se acordă în modul şi mărimea stabilite de legislaţia în vigoare.
2. Ofiţerii de informaţii beneficiază, în conformitate cu legislaţia, de sporuri la salariul de bază şi suplimente stabilite în conformitate cu legislaţia.
3. Asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii care îndeplinesc misiuni speciale în afara teritoriului Republicii Moldova se efectuează conform normelor şi modului stabilite de Guvern.
4. Ofiţerului de informaţii aflat în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă), în situaţia de ostatic sau de persoană internată i se păstrează asigurarea financiară corespunzătoare, aceasta achitîndu-se soţiei (soţului) sau altor membri ai familiei lui, în modul stabilit de Guvern, pînă la stabilirea definitivă a împrejurărilor capturării, luării în calitate de ostatic ori de persoană internată sau pînă la eliberarea acestuia.


Articolul 30. Dreptul la indemnizaţii

Ofiţerii de informaţii beneficiază şi li se asigură dreptul la indemnizaţii în modul şi mărimea stabilite de legislaţia în vigoare.

Articolul 31. Dreptul la asigurare obligatorie de stat

Ofiţerii de informaţii se asigură obligatoriu de stat, conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 32. Dreptul la asigurare cu spaţiu locativ

1. Ofiţerii de informaţii sînt asiguraţi cu spaţiu locativ din fondul locativ de stat, în limita alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pentru aceste scopuri.
2. Ofiţerii de informaţii, sînt asiguraţi cu spaţiu locativ de către Serviciu, după ce s-a stabilit necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de trai, conform Codului cu privire la locuinţe.
3. Ofiţerul de informaţii care nu este asigurat cu spaţiu locativ are dreptul la compensare bănească, din contul Serviciului, a cheltuielilor pentru închirierea (subînchirierea) spaţiului locativ, în cuantumul prevăzut de contractul de închiriere (subînchiriere) a spaţiului locativ, care nu depăşeşte salariul de funcţie a ofiţerului de informaţii.
4. Ofiţerii de informaţii şi membrii familiilor lor care nu sînt asiguraţi cu spaţiu locativ beneficiază de viză de reşedinţă în spaţiul locativ de care dispune Serviciul.
5. Ofiţerilor de informaţii li se păstrează dreptul asupra spaţiului locativ ce l-au avut pînă la încadrare. Ei nu pot fi excluşi din listele de asigurare cu spaţiu locativ sau din listele de îmbunătăţire a condiţiilor de trai din localităţile unde au locuit pînă la încadrare.
6. Ofiţerii de informaţii, împreună cu membrii familiilor lor, se asigură cu spaţiu locativ cu drept de privatizare o singură dată.
7. Ofiţerii de informaţii care nu au fost asiguraţi cu spaţiu locativ au dreptul de a primi terenuri pentru construcţia locuinţelor individuale, cu excluderea din lista solicitanţilor de spaţiu locativ, în condiţiile legislaţiei în vigoare.
8. Ofiţerii de informaţii cu o vechime de muncă în serviciu de 15 ani şi mai mult, beneficiază de spaţiu locativ, cu dreptul la privatizarea acestuia, în conformitate cu normele şi legislaţia în vigoare.
9. Ofiţerilor de informaţii şi membrilor familiilor lor, care au spaţiu locativ de serviciu în teritoriul de deservire şi nu au fost asiguraţi cu alt spaţiu locativ, cu un an pînă la trecerea în rezervă (retragere), după 20 de ani de serviciu calendaristic, li se acordă dreptul la privatizarea spaţiului locativ de serviciu deţinut sau li se plăteşte o compensaţie bănească conform alin.(12).
10. Dacă la eliberarea ofiţerului de informaţii din serviciu în urma pierderii capacităţii de muncă în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu, acesta nu este asigurat cu spaţiu locativ, Serviciul îi va acorda, la cerere, spaţiu locativ, în conformitate cu normele stabilite de legislaţia în vigoare sau îi va plăti o compensaţie bănească în schimbul spaţiului locativ, indiferent de termenul serviciului îndeplinit.
11. În cazurile cînd Serviciul nu dispune de fond locativ în localităţile în care ofiţerii de informaţii îşi îndeplinesc serviciul, acestora împreună cu membrii familiilor lor li se asigură spaţiu locativ din fondurile autorităţilor administraţiei publice locale.
12. Ofiţerii de informaţii cu vechime în serviciu de 20 de ani calendaristici şi mai mult care, la momentul trecerii în rezervă (retragere), nu sînt asiguraţi cu spaţiu locativ sau dispun de spaţiu locativ de serviciu fără drept de privatizare beneficiază de compensaţie bănească pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ în mărimea costului mediu pe piaţă al acestuia. Compensaţia respectivă se acordă de către Serviciu, din contul mijloacelor bugetare alocate în acest scop.
13. Membrilor familiilor ofiţerilor de informaţii decedaţi în urma schilodirii (rănirii, traumei, contuziei) în timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului, indiferent de termenul serviciului îndeplinit, li se păstrează dreptul la spaţiul locativ sau la compensaţia bănească pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ.


Articolul 33. Dreptul la pensie

Ofiţerii de informaţii au dreptul şi li se asigură pensie în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare pentru categoria respectivă de persoane.

Articolul 34. Obligaţiile ofiţerului de informaţii

1. Ofiţerul de informaţii este obligat:

1. să servească necondiţionat poporul, să fie devotat Republicii Moldova, să apere suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a ţării pînă la jertfire de sine;

2. să respecte şi să îndeplinească prevederile Constituţiei Republicii Moldova, să apere valorile democraţiei constituţionale, prezenta lege şi alte acte normative;
3. fiind în exerciţiul funcţiunii să asigure respectarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
4. să respecte jurămîntul Serviciului şi prevederile regulamentelor interne, să execute necondiţionat, întocmai şi la timp ordinele ofiţerilor superiori;
5. să fie disciplinat şi vigilent, să păstreze cu stricteţe secretul de stat, alte informaţii protejate, secretul surselor de obţinere a acestora, a acţiunilor sau operaţiunilor desfăşurate;
6. să nu utilizeze informaţiile, mijloacele şi metodele specifice activităţii de informaţii în alte scopuri decît cele care au legătură cu realizarea securităţii naţionale;
7. să nu abuzeze de calitatea ori activitatea profesională pentru crearea de avantaje, pentru sine sau altă persoană;
8. să depună anual declaraţia de venituri, conform legislaţiei;
9. să-şi respecte normele deontologice specifice profesiei;
10. să cunoască şi să întreţină, regulamentar, în stare operativă de luptă, tehnica şi armamentul încredinţat, să păstreze şi să administreze eficient patrimoniul din dotare;
11. să respecte regulile securităţii personale la manipularea şi întreţinerea mijloacelor tehnice şi a armamentului, precum şi la realizarea altor activităţi în timpul îndeplinirii serviciului;
2. După încetarea raporturilor de serviciu, ofiţerii de informaţii sînt obligaţi să nu divulge informaţiile care constituie secret de stat, sau care i-au devenit cunoscute în privinţa organizării, mijloacelor, amplasamentelor şi activităţilor Serviciului, precum şi despre existenţa şi conţinutul documentelor, identităţi, obiectelor sau elementelor legate de aspecte anterioare despre care au luat cunoştinţă. Această obligaţie este pe toată durata vieţii.
3. Scrierile cu caracter memorialistic pot deveni publice numai cu acordul Serviciului.


Articolul 35. Incompatibilităţi şi restricţii

1. Pe timpul raporturilor de serviciu, ofiţerilor de informaţii le este interzisă exercitarea:
1. dreptului la asociere în partide politice şi alte organizaţii social-politice, asociaţii obşteşti, precum şi dreptului la grevă;
2. dreptului de a exercita o altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor didactice, ştiinţifice sau de creaţie, dacă acestea nu constituie un impediment pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu;
3. dreptului de a practica activitatea de întreprinzător sau alte activităţi incompatibile cu funcţia deţinută;
4. dreptului de a desfăşura orice fel de activitate politică, cu excepţia dreptului de vot.
2. Ofiţerii de informaţii la fel nu au dreptul:
1. să prezinte public informaţii ce se referă la activitatea Serviciului, fără aprobarea directorului Serviciului;
2. să adere la organizaţii, culte şi secte religioase, sau oricare alte moduri de asociere care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, încalcă bunele moravuri, afectează exercitarea funcţiei sau care contravin normelor de etică şi conduită;
3. să se deplaseze în străinătate, fără coordonarea şi aprobarea prealabilă a directorului Serviciului sau dacă nu sînt îndeplinite condiţiile stabilite prin reglementările interne.


Articolul 36. Exercitarea nemijlocită a funcţiunii

Se consideră exerciţiu al funcţiunii:

1. executarea prevederilor actelor normative ale Serviciului, ordinelor şi dispoziţiilor emise de ofiţerii de informaţii superiori, în limitele competenţei, cu excepţia celor evident nelegitime;
2. îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în timpul sau în afara orelor de program în caz de necesitate stringentă, studiile în instituţiile de învăţămînt cu îndreptare din partea Serviciului;
3. participarea la întruniri, exerciţii, competiţii şi la alte activităţi ale căror iniţiator ori participant este Serviciul;
4. apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii proprii şi ale altor persoane;
5. deplasarea la / de la serviciu, executarea misiunii de serviciu sau aflarea la tratament medical;
6. aflarea în calitate de ostatic, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu;
7. dispariţia fără veste, pînă la declararea dispariţiei fără veste sau declararea decesului, în modul stabilit de legislaţie;
8. alte activităţi declarate de instanţa de judecată ca fiind săvîrşite în executarea atribuţiilor de serviciu.


Articolul 37. Atestarea ofiţerilor de informaţii

1. Atestarea ofiţerilor de informaţii se efectuează în scopul:

1. aprecierii calităţii profesionale şi morale a ofiţerului de informaţii;

2. determinării gradului de corespundere funcţiei exercitate;
3. îmbunătăţirii procesului de selectare, repartizare şi instruire a cadrelor;
4. stimulării perfecţionării profesionale, îmbunătăţirii şi eficienţei serviciului, sporirii responsabilităţii pentru sfera de activitate încredinţată.

2. Atestarea ofiţerilor de informaţii se efectuează o dată la patru ani de la aprobarea atestării precedente. Pentru ofiţerii noi angajaţi, precum şi pentru cei reangajaţi în Serviciu, atestarea se efectuează în termen de doi ani de la angajare.

3. La decizia directorului Serviciului poate avea loc atestarea anticipată.
4. Modul de atestare este stabilit în Regulamentul cu privire la atestarea ofiţerilor Serviciului.

Capitolul VI
Timpul de lucru şi dreptul la odihnă

Articolul 38. Timpul de lucru

1. Durata săptămînală a timpului de lucru nu va depăşi, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(4), durata săptămînală de muncă stabilită de legislaţia în vigoare.
2. Ofiţerii de informaţii antrenaţi la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în afara duratei săptămînale a timpului de lucru li se acordă timp de odihnă în alte zile ale săptămînii, la propunerea şefului nemijlocit, iar în cazul imposibilităţii acordării timpului de odihnă, perioada îndeplinirii obligaţiilor de serviciu peste limita stabilită poate fi alăturată la concediul anual.
3. Pentru ofiţerii de informaţii se stabileşte săptămîna de lucru de 5 zile cu 2 zile de odihnă.
4. În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, a executării serviciului de luptă, de alarmă, a participării la exerciţii şi antrenamente speciale, la alte acţiuni legate de asigurarea capacităţii de luptă şi de mobilizare, timpul de lucru nu se limitează, oferindu-li-se ofiţerilor timp pentru odihnă.


Articolul 39. Timpul de odihnă

1. Ofiţerii de informaţii au dreptul la odihnă asigurat prin:

2. acordarea zilelor de odihnă şi de sărbătoare;

3. acordarea concediului anual obligatoriu;
4. acordarea concediilor suplimentare:
5. acordarea concediului de boală;
6. acordarea concediului pe motive familiale;
7. acordarea concediului în legătură cu studiile la instituţiile de învăţămînt şi după absolvirea lor;
8. acordarea concediului de creaţie;
9. acordarea concediilor de maternitate şi de îngrijire a copiilor în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru femeile-ofiţeri de informaţii.

2. Absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt a Serviciului, imediat după absolvire, li se acordă concediu obligatoriu cu durata de 30 de zile calendaristice.

3. Concediile neutilizate pe parcursul anului pot fi trecute pe anul următor sau pot fi compensate, la dorinţa acestuia, în condiţiile stabilite de Guvern.
4. Modul de plată, precum şi durata concediilor, în funcţie de vechimea în serviciu al ofiţerilor de informaţii se stabilesc în conformitate cu legislaţia în vigoare.


Capitolul VII

Utilizarea armelor de foc, forţei fizice şi a altor mijloace de influenţă
Articolul 40. Tipul de forţe şi condiţiile aplicării lor

1. Ofiţerul de informaţii are dreptul, în condiţiile legii, de a aplica forţa în caz de necesitate pentru contracararea acţiunilor ilicite, pentru reţinerea persoanelor care au comis încălcări, în vederea protecţiei şi apărării intereselor persoanelor sau ale statului. Forţa care poate cauza durere sau deces poate fi aplicată în limita rezonabilă, cu scopul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu şi numai dacă toate mijloacele posibile de convingere s-au dovedit a fi fără efect. Tipul de forţă şi limita utilizării ei poate fi determinată de către ofiţerul de informaţii, în funcţie de situaţia concretă, tipul de contravenţie şi caracteristicile individuale ale delincventului. Aplicînd forţa, ofiţerul de informaţii trebuie să depună toate eforturile pentru a evita consecinţele nedorite.
2. Ofiţerul de informaţii poate utiliza presiunea psihologică, forţa fizică şi arma de foc în condiţiile şi din motivele stipulate în articolele 41 şi 42.
3. Presiunea psihologică, conform prevederilor prezentei legi, urmează a fi interpretată drept o avertizare privind intenţia de a recurge imediat la utilizarea forţei fizice sau a armei de foc. Ameninţarea cu arma sau tragerea preventivă urmează a fi considerată drept presiune psihologică, aceste măsuri de presiune psihologică urmează a fi utilizate în condiţiile specificate la articolul 41.
4. Forţa fizică, conform prezentei legi, urmează a fi interpretata drept:

1. utilizarea procedeelor speciale de luptă şi elementelor de luptă corp la corp;

2. utilizarea mijloacelor de imobilizare - cătuşe, bastoane de cauciuc, mijloace de imobilizare, substanţe lacrimogene şi colorante, dispozitive audio-vizuale de influenţă psihologică, mijloace de distrugere a obstacolelor şi stopare forţată a mijloacelor de transport, precum şi utilizarea altor mijloace de protecţie activă şi pasivă din dotare.

5. Înainte de a recurge la aplicarea forţei fizice sau a armei de foc, ofiţerul de informaţii este obligat să avertizeze delincventul despre intenţia sa, astfel asigurîndu-i posibilitatea de a se conforma cerinţelor sale legale, cu excepţia cazurilor cînd întîrzierea aplicării acesteia reprezintă ameninţare pentru viaţa sau sănătatea ofiţerului sau a oricărei alte persoane, sau dacă o astfel de avertizare nu este posibilă.

6. Ofiţerii de informaţii, dacă conform funcţiei este prevăzut, vor urma cursuri de antrenament special şi control periodic al capacităţii de a acţiona în situaţii cînd este necesară aplicarea forţei fizice şi a armei de foc.
7. Aplicarea forţei de către un ofiţer de informaţii care cauzează prejudiciu proprietăţii protejate de lege, fără încălcarea prevederilor prezentei legi, nu implică răspunderea lui.
8. În cazul cînd aplicarea forţei de către un ofiţer de informaţii a provocat decesul unei persoane sau prejudiciu sănătăţii, Directorul Serviciului urmează să informeze despre incident Procurorul General sau adjuncţii săi.
9. O armă de foc sau un mijloc special poate fi retras de la ofiţerul de informaţii de către conducerea Serviciului sau de un alt ofiţer de informaţii desemnat de către conducerea Serviciului, fără a prezenta oricare explicaţii pentru acest act. Dacă arma de foc a fost retrasă de o altă persoană decît cele menţionate, ofiţerul de informaţii de la care a fost retrasă arma urmează să informeze în cel mai scurt timp despre aceasta conducerea Serviciului.



Articolul 41. Aplicarea forţei fizice

1. Ofiţerul de informaţii are dreptul să recurgă la aplicarea forţei fizice în următoarele cazuri:

1. în scop de autoapărare, apărare a unei alte persoane de la un atac presupus sau un atac care ameninţă direct viaţa sau sănătatea, precum şi la eliberarea persoanelor răpite sau a ostaticilor;

2. în procesul de urmărire sau reţinere a unui infractor şi care se opune activ reţinerii;
3. în cazul unui atac asupra unui obiect, mijloc de transport, a unei arme de foc, a mijloacelor speciale de comunicaţie, mijloace de apărare pasivă sau activă, a documentelor oficiale aflate sub controlul sau protecţia Serviciului sau a oricărei alte proprietăţi a Serviciului, precum şi în situaţiile cînd este necesară recuperarea lor;
4. în cazul unei urmăriri, cînd este necesară reţinerea unui conducător al mijlocului de transport;
5. în cazul reţinerii persoanei deţinute / arestate de la comiterea unei evadări sau care a evadat în procesul de transportare sub escortă;
6. pentru înfrîngerea rezistenţei opuse cerinţelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligaţiilor ce le revin.

2. Se interzice aplicarea elementelor de luptă marţială sau mijloacelor speciale împotriva femeilor însărcinate, persoanelor cu handicap sau a minorilor, dacă caracteristicile acestor persoane sînt cunoscute ofiţerului de informaţii sau sînt evidente, cu excepţia cazurilor cînd ofiţerul de informaţii este atacat de către astfel de persoane sau dacă ele opun rezistenţă armată sau orice alt tip de rezistenţă periculoasă pentru viaţa şi sănătatea lui sau al terţilor persoane.

Articolul 42. Aplicarea armei de foc

1. Ofiţerul de informaţii are dreptul să aplice arma din dotare atunci cînd toate celelalte mijloace de forţă se dovedesc a fi fără efect.
2. Ofiţerul de informaţii are dreptul să folosească arma din dotare ca măsură extremă în următoarele cazuri:

1. pentru apărarea persoanelor împotriva unui atac ce periclitează viaţa sau sănătatea lor;

2. pentru respingerea atacului asupra persoanelor a căror pază este încredinţată ofiţerilor de informaţii, în cazul în care viaţa sau sănătatea celor păziţi este expusă pericolului;
3. pentru respingerea atacului în grup sau armat asupra clădirilor, încăperilor, construcţiilor şi mijloacelor de transport, aflate în paza Serviciului;
4. pentru respingerea atacului asupra ofiţerilor Serviciului, ai colaboratorilor din organele de menţinere a ordinii publice, sau din alte formaţiuni speciale sau militare, constituite în mod legal, antrenate în acţiuni de asigurare a securităţii naţionale, dacă viaţa sau sănătatea lor este expusă pericolului;
5. pentru reţinerea persoanei care opune rezistenţă armată sau a persoanei surprinse în flagrant delict de crimă gravă, sau a condamnatului evadat sau care evadează de sub arest, precum şi a unei persoane înarmate care refuză să se conformeze somaţiei legale de a depune arma;
6. pentru eliberarea ostaticilor.

3. Aplicarea armei înseamnă efectuarea împuşcăturii la ţintă.

4. Aplicarea armei trebuie să fie precedată de un avertisment privind intenţia de aplicare a ei.
5. Se interzice aplicarea armei împotriva femeilor şi minorilor, persoanelor de vîrstă înaintată, cu excepţia cazurilor în care aceştia săvîrşesc un atac în grup sau armat sau dacă opun rezistenţă armată ce periclitează viaţa sau sănătatea ofiţerului de informaţii sau terţilor persoane.
6. Ofiţerii de informaţii pot folosi arma pentru a da semnal de alarmă, a chema ajutor, pentru a face inofensiv un animal care periclitează viaţa sau sănătatea oamenilor.
7. În toate cazurile de aplicare a armei, ofiţerii de informaţii sînt obligaţi să întreprindă toate măsurile posibile pentru a asigura securitatea persoanelor neimplicate, precum şi pentru a acorda victimelor asistenţă medicală urgentă.
8. Despre cazurile de aplicare a armei, în mod obligator, este informată conducerea Serviciului şi procurorul, în termen de cel mult 24 de ore.


Capitolul VIII
Menţiuni şi sancţiuni disciplinare

Articolul 43. Modul de acordare a menţiunilor şi aplicare a sancţiunilor disciplinare

Modul de acordare a menţiunilor şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare ofiţerilor de informaţii se stabileşte de prezenta lege, precum şi de actele normative departamentale.

Articolul 44. Stimularea ofiţerilor de informaţii

1. Pentru îndeplinirea conştiincioasă a obligaţiilor de serviciu, ofiţerii de informaţii pot fi stimulaţi prin:

1. exprimare de mulţumiri;

2. premiere;
3. cadou de preţ;
4. acordare a Diplomei de Onoare a Serviciului;
5. anulare înainte de termen a unei sancţiuni disciplinare;
6. decorare cu insigne şi medalii ale Serviciului;
7. acordare de grad special înainte de termen.

2. Pentru vitejie în exerciţiul funcţiunii, pentru alte merite deosebite faţă de Patrie, ofiţerii de informaţii pot fi propuşi spre decorare cu distincţii de stat ale Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia.

3. Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, pentru contribuţii la asigurarea securităţii naţionale, ofiţerilor de informaţii li se pot conferi distincţii departamentale, aprobate de directorul Serviciului.


Articolul 45. Sancţiuni disciplinare

1. Pentru încălcarea disciplinei pot fi aplicate următoarele sancţiuni:

1. observaţia;

2. mustrarea;
3. mustrarea aspră;
4. preîntîmpinarea despre necorespunderea parţială funcţiei;
5. transferarea la o funcţie inferioară, cu o treaptă;
6. retrogradarea, cu un grad;
7. destituirea din funcţie;
8. eliberarea din Serviciu.

2. Drept abateri disciplinare sînt considerate acţiunile sau inacţiunile săvârşite cu vinovăţie de către ofiţerii de informaţii, prin care aceştia încalcă prevederile legale, reglementările interne, ordinele directorului Serviciului, precum şi dispoziţiile ofiţerilor superiori.

3. Drept abateri disciplinare specifice sînt considerate următoarele fapte:

1. depăşirea competenţelor de serviciu şi abuzul de putere;

2. comportamente, activităţi sau orice alte fapte care creează vulnerabilităţi în cadrul intern al Serviciului;
3. furnizarea de informaţii false sau vădit calomnioase;
4. prejudicierea imaginii şi cauzarea pagubelor materiale Serviciului;
5. alte abateri disciplinare ce discreditează statutul de ofiţer de informaţii.

4. Sancţiunile disciplinare se aplică, la propunerea comisiei disciplinare, după finisarea cercetărilor prealabile.

5. Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de 30 de zile de la înregistrarea informaţiei despre săvârşirea acesteia, dar nu mai tîrziu de şase luni de la data comiterii faptei, fiind valabilă pentru o perioadă de cel mult un an.
6. Organizarea şi funcţionarea comisiilor de efectuare a cercetărilor prealabile, procedura efectuării cercetărilor, modul de aplicare a sancţiunilor disciplinare şi de soluţionare a contestaţiilor se stabilesc de prezenta lege, precum şi de regulamentul intern al Serviciului.


Articolul 46. Răspunderea materială

1. Ofiţerii de informaţii sancţionaţi poartă răspundere materială şi sînt obligaţi să compenseze prejudiciul direct cauzat de acţiunile şi / sau deciziile lor eronate, sau neglijarea obligaţiilor lor de serviciu, în cazurile cînd Serviciul, fie prin decizia proprie, ori prin decizia instanţei de judecată, este nevoit să achite daunele materiale, sau dacă aceste daunele au fost cauzate Serviciului.
2. Pentru prejudiciile materiale cauzate Serviciului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu, ofiţerii de informaţii poartă răspundere materială, în conformitate cu actele normative a Serviciului.


Capitolul IX
Temeiurile încetării activităţii în Serviciu

Articolul 47. Eliberarea din Serviciu

1. Eliberarea ofiţerilor de informaţii din Serviciu se efectuează:
1. prin ordinul directorului Serviciului - pentru toate categoriile de ofiţeri de informaţii, cu excepţia celor prevăzuţi la lit. b);
2. de Parlament la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova - pentru directorul Serviciului.
3. de Preşedintele Republicii Moldova la propunerea directorului Serviciului – pentru directorii adjuncţi a Serviciului.
2. Eliberarea ofiţerilor de informaţii din Serviciu se efectuează în următoarele cazuri:

a) la expirarea contractului;

2. la atingerea limitei de vîrstă de aflare în serviciu;
3. la clasarea acestora inapţi pentru serviciu de către comisia medicală din cadrul Serviciului;
4. la clasarea acestora apţi necombatant pentru serviciu de către comisia medicală din cadrul Serviciului, şi nu pot fi folosiţi în Serviciu din motivul lipsei funcţiilor vacante;
5. în legătură cu exmatricularea din instituţiile de învăţămînt special, pe motive negative, al studenţilor trimişi de către Serviciu;
6. la tăinuirea faptelor ce împiedică încadrarea în Serviciu;
7. la dobîndirea cetăţeniei altui stat;
8. în urma unor măsuri de organizare, în caz dacă este imposibilă folosirea ofiţerului de informaţii într-o funcţie similară celei deţinute, sau dacă el nu acceptă să fie transferat într-o funcţie inferioară;
9. la transferarea într-o altă structură de stat în care este prevăzut serviciul militar sau special;
10. din motive de inaptitudine pentru funcţia exercitată;
11. la comiterea delictelor ce discreditează statutul de ofiţer de informaţii;
12. din motive familiale;
13. din iniţiativa personală;
14. în cazul condamnării de către instanţa de judecată pentru săvîrşirea unei infracţiuni.
3. Ofiţerii de informaţii condamnaţi de către instanţa de judecată pentru infracţiunile comise la pedeapsă penală cu amendă, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumită activitate, precum şi cei scutiţi de pedeapsă penală, pot continua serviciul, cu excepţia cazurilor cînd eliberarea lor este propusă de către directorul Serviciului.
4. Ofiţerii de informaţii se consideră eliberaţi din serviciu din ziua cînd au fost radiaţi din tabelul nominal al Serviciului. Radierea din tabelul nominal urmează să fie efectuată în termen de cel mult 2 luni de la data emiterii ordinului cu privire la eliberarea lor din serviciu, fără a lua în consideraţie termenul aflării în concediu.
5. Ofiţerii de informaţii decedaţi sînt radiaţi din tabelul nominal al Serviciului în termen de cel mult 2 luni din momentul constatării decesului.
6. La eliberarea din Serviciu în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d)-n), ofiţerii de informaţii cu vechimea în serviciu mai mică de 5 ani, care îşi fac studiile la instituţiile de învăţămînt sau la alte tipuri de instruire în cadrul Serviciului, sînt obligaţi să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea calculată prin împărţirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării în serviciul special.
7. Ofiţerii de informaţii care au fost eliberaţi din serviciu în temeiul alin.(2) lit.d)-n), pînă în ziua radierii lor din tabelul nominal, vor achita în mod obligator Serviciului valoarea restantă a echipamentului din dotare.
8. Ofiţerii de informaţii care au fost achitaţi de instanţa de judecată sau în privinţa cărora s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, vor fi restabiliţi în toate drepturile prevăzute pentru aceştia, inclusiv prin recalcularea vechimii calendaristice în serviciu.


Capitolul X
Protecţia juridică şi socială de stat

Articolul 48. Protecţia juridică

1. Ofiţerul de informaţii se află sub protecţia statului şi nimeni, în excepţia ofiţerilor superiori ai Serviciului, nu are dreptul să intervină în activitatea profesională a acestuia. Persoana, onoarea şi demnitatea lui sînt ocrotite de lege.
2. Aplicarea de sancţiuni administrative ofiţerului de informaţii aflat în exerciţiul funcţiunii, aducerea forţată sau reţinerea lui administrativă, percheziţia personală şi controlul obiectelor aflate asupra sa, precum şi al mijloacelor de transport folosite de el, se admit numai cu avizul prealabil al directorului Serviciului, în prezenţa unui reprezentant al Serviciului sau în temeiul unei hotărîri judecătoreşti.
3. Ofiţerul de informaţii nu poartă răspundere pentru dauna materială şi fizică adusă infractorului din cauza nesubordonării sau opunerii de rezistenţă din partea acestuia în timpul reţinerii.
4. Informaţiile despre ofiţerii de informaţii care îndeplinesc sau au îndeplinit misiuni speciale privind asigurarea securităţii naţionale constituie secret de stat şi pot fi făcute publice numai în cazurile prevăzute de legislaţie.
5. Pentru a-şi apăra drepturile şi interesele sale legitime, ofiţerul de informaţii are dreptul să se adreseze în instanţa judecătorească.


Articolul 49. Protecţia socială

(1) Apărarea vieţii şi sănătăţii, a onoarei şi a demnităţii, precum şi a bunurilor ofiţerilor de informaţii şi ale membrilor familiei lui împotriva atentatelor criminale, în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor sale de serviciu se asigură în modul stabilit de legislaţie.

(2 ) Femeile-ofiţeri de informaţii sînt egale în drepturi şi obligaţii cu bărbaţii, în condiţiile prezentei legi şi ale altor acte normative.

(3) Femeile-ofiţeri de informaţii pot beneficia şi de alte drepturi şi înlesniri determinate de întreţinerea copiilor, maternitate sau alte circumstanţe prevăzute de legislaţie, cu restricţiile stabilite de prezenta lege.

(4) În condiţiile stabilite de Directorul Serviciului, ofiţerii de informaţii care au activat în Serviciu cel puţin 20 de ani au dreptul, după pensionare, la portarmă din dotare.

Articolul 50. Protecţia juridică şi socială a membrilor familiilor ofiţerilor de informaţii

1. Copiii ofiţerilor de informaţii decedaţi în urma schilodirii (rănirii, traumei, contuziei) în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu, au prioritate la înscrierea în instituţiile preşcolare, şcolile-internat şi în instituţiile de învăţămînt similare, iar în instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi superior se înmatriculează în afara concursului, cu condiţia că vor corespunde cerinţelor de înmatriculare.
2. Membrii familiilor ofiţerilor de informaţii decedaţi în timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului beneficiază de asistenţă medicală în instituţia medicală a Serviciului, conform legislaţiei în vigoare.
3. Funeraliile ofiţerului de informaţii decedat în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu se efectuează din contul Serviciului.
4. Dispunerea de corpul neînsufleţit şi de bunurile personale, funeraliile ofiţerului de informaţii, decedat în timpul îndeplinirii permanente sau temporare a serviciului în cadrul operaţiunilor internaţionale de menţinere a păcii sau umanitare, se efectuează în modul stabilit de actele normative.
5. Copiilor ofiţerilor de informaţii, la locul de trai, li se oferă, cu prioritate, locuri în instituţiile preşcolare şi de cultură generală, precum şi în taberele de odihnă.


Articolul 51. Efectele nerespectării garanţiilor de protecţie socială a ofiţerului de informaţii

În cazul nerespectării garanţiilor de protecţie socială de stat prevăzute de prezenta lege, ofiţerul de informaţii are dreptul să primească recompense în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Capitolul XI
Dispoziţii finale

Articolul 52 Dispoziţii finale

1. La data intrării în vigoare a prezentei legi, gradele militare ale ofiţerilor de informaţii a Serviciului vor fi reechivalate în grade speciale, în conformitate cu prevederile din Anexa2:
2. Directorul Serviciului, în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va întocmi noile state de funcţii şi va dispune reatestarea ofiţerilor de informaţii a Serviciului, în conformitate cu prezenta lege.
3. Guvernul în termen de trei luni:

a) va prezenta Parlamentului Republicii Moldova propuneri privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege


PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU


Anexa 1

NORMELE DE ETICĂ ŞI CONDUITĂ A OFIŢERULUI DE INFORMAŢII

Ofiţerul de informaţii:

- va exercita profesia cu patriotism, ataşament faţă de valorile şi interesele naţionale, în condiţiile respectului deplin faţă de libertăţile democratice ale cetăţenilor;

- va exercita activitatea cu profesionalism, responsabilitate, bună credinţă şi modestie;

- va acţiona în conformitate cu prevederile legale şi cerinţele profesiei;

- nu va lua parte la nici o activitate ilegală care va discredita statutul sau autoritatea serviciului;

- va respecta şi va contribui la îndeplinirea obiectivelor legitime ale serviciului;

- nu va fi implicat în nici o activitate sau relaţie contrară intereselor serviciului, care să afecteze evaluarea obiectivă a faptelor la care se referă informaţiile;

- nu va accepta nici un fel de promisiuni sau avantaje care i-ar putea afecta integritatea morală şi exercitarea profesiei;

- va îndeplini sarcinile încredinţate cu respectarea normelor emise de autoritatea competentă;

- va continua să-şi perfecţioneze cunoştinţele, eficienţa şi calitatea muncii în cadrul Serviciului.





Anexa 2

MODUL DE ECHIVALARE ŞI CORESPUNDERE AL GRADELOR

SPECIALE ALE OFIŢERILOR DE INFORMAŢII

GRADELOR MILITARE


Gradele speciale ale Gradele militare

ofiţerilor de informaţii corespunzătoare

general-colonel al serviciului - general de corp de armată

de informaţii şi securitate

general-maior al serviciului - general de divizie

de informaţii şi securitate

general-locotenent al serviciului - general de brigadă

de informaţii şi securitate

colonel al serviciului - colonel

de informaţii şi securitate

locotenent-colonel al serviciului - locotenent-colonel

de informaţii şi securitate

maior al serviciului - maior

de informaţii şi securitate

căpitan al serviciului - căpitan

de informaţii şi securitate

locotenent major al serviciului - locotenent major

de informaţii şi securitate

locotenent al serviciului - locotenent

de informaţii şi securitate

plutonier adjutant al serviciului

de informaţii şi securitate - plutonier adjutant

plutonier major al serviciului - plutonier major

de informaţii şi securitate

plutonier al serviciului - plutonier

de informaţii şi securitate

Anexa 3

MODUL DE ECHIVALARE ŞI CORESPUNDERE AL

GRADELOR SPECIALE ALE OFIŢERILOR DE INFORMAŢII

GRADELOR DE CALIFICARE ALE FUNCŢIONARILOR PUBLICI



general-colonel al serviciului - consilier de stat al Republicii Moldova

de informaţii şi securitate de clasa I;

general-maior al serviciului - consilier de stat al Republicii Moldova de

de informaţii şi securitate clasa a II-a;

general-locotenent al serviciului - consilier de stat al Republicii Moldova de

de informaţii şi securitate clasa a III-a;

colonel al serviciului - consilier de stat de clasa a I;

de informaţii şi securitate

locotenent-colonel al serviciului - consilier de stat de clasa a II-a;

de informaţii şi securitate

maior al serviciului - consilier de stat de clasa a III-a;

de informaţii şi securitate

căpitan al serviciului - consilier de clasa I;

de informaţii şi securitate

locotenent major al serviciului - consilier de clasa a II-a;

de informaţii şi securitate

locotenent al serviciului - consilier de clasa a III-a.

de informaţii şi securitate



NOTA INFORMATIVĂ

Prezentul proiect de lege a fost elaborat de către deputaţii din majoritatea fracţiunilor parlamentare, în cadrul grupului de lucru pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniul activităţii organelor securităţii, constituit prin Dispoziţia Preşedintelui Parlamentului nr.17 din 20 aprilie 2005.

Respectivul proiect face parte din programul calendaristic al acţiunilor legislative în conformitate cu Rezoluţia şi Recomandările Comisiei pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.284-XVI din 11.11.2005.

În procesul elaborării proiectului s-a ţinut cont de cele mai bune practici în domeniul organizării serviciilor speciale ale statelor-membre ale Uniunii Europene, recomandărilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la funcţionarea şi controlul serviciilor de securitate din statele membre ale Consiliului Europei, precum şi ale experţilor din cadrul Centrului de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forţelor Armate.

Proiectul de lege “Cu privire la statutul ofiţerului de informaţii” are drept obiectiv crearea şi asigurarea cadrului legislativ naţional în domeniu ce ţine de stabilirea principiilor generale de activitate în subunităţile aparatului central al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi ale organelor lui teritoriale; stabilirea statutului socio-profesional al ofiţerul de informaţii, potrivit importanţei activităţii desfăşurate; stabilirea procedurii de încadrare şi eliberare din Serviciu; stabilirea procedurii de conferire, retrogradare, retragere şi restabilire în gradele speciale; reglementarea raporturilor juridice dintre Serviciu şi ofiţerul de informaţii; stabilirea limitelor de aplicare a armei, forţei fizice precum şi a altor mijloace de influenţă de către angajaţii Serviciului; stabilirea procedurii de stimulare şi răspundere a ofiţerului de informaţii, precum şi asigurarea protecţiei juridice şi sociale a ofiţerului de informaţii şi a membrilor familiei lui.

În sensul prezentului proiect de lege se propune a fi introdusă noţiunea de “ofiţer de informaţii” care o va înlocui pe cea de “colaborator al Serviciului de Informaţii şi Securitate”, definită în Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate, care este moral depăşită, nu corespunde esenţei acestui gen de activitate, precum şi standardelor internaţionale actuale ce stau în faţa efectivului unui serviciu de informaţii şi securitate contemporan.

Astfel, în conformitate cu prevederile de la articolul 1 „ofiţer de informaţii al Serviciului de Informaţii şi Securitate” este persoana angajată pe bază de contract în Serviciu indiferent de gradul special deţinut, care în condiţiile legii, cu respectarea normelor de etică şi conduită a profesiei de ofiţer de informaţii organizează, planifică, conduce şi asigură activitatea informativă şi contrainformativă; culege, verifică, stochează, analizează şi valorifică informaţii ce ţin de domeniul securităţii naţionale; execută activităţi operative şi speciale de prevenire şi combatere a terorismului şi acţiunilor care subminează securitatea naţională; asigură protecţia secretului de stat; realizează selecţia, formarea, specializarea şi perfecţionarea ofiţerilor de informaţii.

La fel, în scopul conformării normelor prezentei legi la prevederile Legii nr.345-XV din 25.07.2003, cu privire la apărarea naţională şi Hotărîrii Parlamentului, nr. 1315-XV din 26.07.2002, cu privire la aprobarea Concepţiei reformei militare, în ceea ce priveşte componenţa Forţelor Armate al Republicii Moldova, se consideră că ofiţerii de informaţii îndeplinesc serviciu special şi deţin grade speciale ale Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Gradele speciale acordate ofiţerilor de informaţii se consideră echivalente gradelor respective stabilite în organele de stat în care este prevăzut serviciul militar sau special, potrivit prevederilor din Anexa 2 ale prezentului proiect, prin aceasta garantîndu-se stabilitatea, continuitatea în activitate, precum şi protecţia juridică şi socială a ofiţerilor de informaţii.

În scopul realizării măsurilor de protecţie socială al personalului de calificare înaltă al Serviciului de Informaţii şi Securitate, la fel ca şi pentru ofiţerii care îndeplinesc serviciul în cadrul Forţelor Armate, se propune ca ofiţerilor de informaţii trecuţi în rezervă în cazul angajării în serviciul public să li se confere gradul de calificare corespunzător gradului special deţinut la momentul trecerii în rezervă, potrivit prevederilor din Anexa 3.