Protecţia informaţiilor clasificate-Ghid practic

Introducere

Accesul la informaţie este un principiu fundamental al funcţionării statului democratic. Fiecare cetăţean are dreptul de a se implica în procesele de decizie ale comunităţii, dar în egală măsură trebuie să conştientizeze că promovarea intereselor legitime ale acesteia presupune şi protecţia informaţiilor clasificate (datelor secrete).
Liberul acces la informaţiile de interes public în România, reglementat prin Legea nr. 544/2001, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice.
Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să pună la dispoziţia cetăţenilor, din oficiu sau la cerere, toate informaţiile de interes public. Pe de altă parte, orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice informaţiile referitoare la activitatea acestora.
Prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice şi care se referă la:
- actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;
- structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;
- numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
- coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;
- sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;
- programele şi strategiile proprii;
- lista cuprinzând documentele de interes public;
- lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;
- modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.
Dar, în conformitate cu prevederile Legii, se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor următoarele categorii de informaţii:
a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate;
b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate.
c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale, potrivit legii;
d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;
f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicarea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;
g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.
Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informaţiilor aparţinând categoriilor menţionate mai sus revine persoanelor şi autorităţilor publice care deţin astfel de informaţii, precum şi instituţiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informaţiilor.
Activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate este reglementată prin acte normative specifice, respectiv: "Legea privind siguranţa naţională a României" (Legea nr. 51/1991), "Legea privind protecţia informaţiilor clasificate" (Legea nr. 182/2002), "Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România "(HG nr. 353/2002 HG nr. 354/2002) şi "Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România" (HG nr. 585/2002).
Potrivit acestora, obiectivul activităţilor aferente protecţiei informaţiilor clasificate îl constituie, deopotrivă, respectarea dreptului la informare al cetăţeanului şi garantarea funcţionării normale a instituţiilor publice. În această abordare, poate fi evaluată şi activitatea de apărare a valorilor fundamentale ale societăţii româneşti circumscrise siguranţei naţionale, definită prin "starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român, ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie ". Dintr-o astfel de perspectivă, este de la sine înţeles că persoanele care au acces la informaţii clasificate trebuie să cunoască şi să aplice reglementările în materie.

Ce sunt informaţiile clasificate?

Informaţiile clasificate sunt informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate.
Acestea se împart în secrete de stat şi secrete de serviciu.

Informaţiile secrete de stat sunt informaţiile care privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării şi care, în funcţie de importanţa lor, se deosebesc pe niveluri de secretizare astfel:
- strict secret de importanţă deosebită - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale;
- strict secrete - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securităţii naţionale;
- secrete - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securităţii naţionale.
Potrivit legii, în categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse, pe niveluri de secretizare, informaţiile care se referă la:
a) sistemul de apărare a ţării şi elementele de bază ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului şi tehnicii de luptă utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;
b) planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate;
c) cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile în legătură cu realizarea şi folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea ţării şi siguranţă naţională;
g) mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii;
h) hărţile, planurile topografice, termogramele şi înregistrările aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de conţinut sau obiective clasificate secrete de stat;
i) studiile, prospecţiunile geologice şi determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi radioactive, precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenţa Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrică, energie termică, apă şi alţi agenţi necesari funcţionării obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice si investiţiile care au legătură cu siguranţa naţională ori cu apărarea naţională sau prezintă importanţă deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României;
l) cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afara celor fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a instalaţiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României şi elementele de siguranţă ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat;
n) relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie. Legea interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.

Informaţiile secrete de serviciu sunt informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
Informaţiile secrete de serviciu se referă la acele activităţi care, fără a constitui, în înţelesul legii, secrete de stat, nu trebuie cunoscute decât pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, divulgarea lor putând prejudicia interesul instituţiei.
Conducătorii persoanelor juridice de drept public sau privat sunt abilitaţi să stabilească informaţiile care constituie secrete de serviciu, precum şi regulile de protecţie a acestora şi, totodată, să coordoneze şi să controleze măsurile privitoare la protecţia acestora, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Legea interzice clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, respectiv a celor de natură să favorizeze ori să acopere eludarea legii sau obstrucţionarea justiţiei.

Rolul instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate

Coordonarea generală a activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat se realizează de către Serviciul Român de Informaţii, care exercită următoarele atribuţii:
a) elaborează, în colaborare cu autorităţile publice, standardele naţionale pentru informaţiile clasificate şi obiectivele de implementare a acestora;
b) supraveghează acţiunile întreprinse de autorităţile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;
c) acordă aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informaţii clasificate, întocmite de autorităţile şi instituţiile publice, regiile autonome şi societăţile comerciale deţinătoare de asemenea informaţii;
d) verifică modul în care sunt respectate şi aplicate normele legale privind protecţia informaţiilor clasificate de către autorităţile şi instituţiile publice;
e) realizează la faţa locului verificări şi revizuiri de programe care vizează protecţia informaţiilor clasificate;
f) conlucrează cu Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat;
g) acordă sprijin pentru stabilirea obiectivelor şi a locurilor care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate, la cererea conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice, a agenţilor economici şi a persoanelor juridice de drept privat, şi supune spre aprobare Guvernului evidenţa centralizată a acestora;
h) organizează şi răspunde, potrivit dispoziţiilor legale, de colectarea, transportul şi distribuirea în ţară a corespondenţei cu caracter secret de stat şi a corespondenţei oficiale cu caracter secret de serviciu;
i) analizează şi stabileşte măsurile în legatură cu reclamaţiile sau cu sugestiile legate de modul în care sunt aplicate programele de protecţie a informaţiilor clasificate;
j) constată nerespectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate şi aplică sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracţiuni, sesizează organele de urmărire penală.
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne , Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate şi responsabilitate, structuri şi măsuri proprii privind coordonarea şi controlul activităţilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat, potrivit legii.
Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării stabilesc măsuri proprii privind protecţia informaţiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Român de Informaţii asigură acestor instituţii asistenţă de specialitate. Pentru reprezentanţele României în străinătate coordonarea activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat se realizează de Serviciul de Informaţii Externe.
Coordonarea şi controlul măsurilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat privind activitatea specifică a ataşaţilor militari din cadrul misiunilor diplomatice ale României şi a reprezentanţilor militari pe lângă organismele internaţionale se realizează de către structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale. Protecţia informaţiilor clasificate transmise României de alte state sau de organizaţii internaţionale, precum şi accesul la informaţiile acestora se realizează în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale sau înţelegerile la care România este parte.

Cum se realizează accesul la informaţiilor clasificate?

Accesul la informaţii clasificate este permis, cu respectarea principiului "necesităţii de a cunoaşte", numai persoanelor care deţin certificat de securitate sau autorizaţie de acces, valabile pentru nivelul de secretizare al informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
Necesitatea de a cunoaşte este principiul conform căruia accesul la informaţii clasificate se acordă, în mod individual, exclusiv persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, trebuie să aibă acces la acestea.
Certificatul de securitate este documentul eliberat persoanei cu atribuţii nemijlocite în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, respectiv funcţionarului de securitate sau salariatului din structura de securitate, care atestă verificarea şi acreditarea de a deţine, de a avea acces şi de a lucra cu informaţii clasificate de un anumit nivel de secretizare.
Autorizaţia de acces la informaţii clasificate este documentul eliberat cu avizul instituţiilor abilitate, de conducătorul persoanei juridice deţinătoare de astfel de informaţii, prin care se confirmă că, în exercitarea atribuţiilor profesionale, posesorul acestuia poate avea acces la informaţii secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului "necesităţii de a cunoaşte".
Certificatul de securitate, respectiv, autorizaţia de acces se eliberează numai în baza avizelor acordate de autoritatea desemnată de securitate în urma verificărilor efectuate asupra persoanei în cauză, cu acordul scris al acesteia.
HG 353/2002 privind "Standardele de protecţie a informaţiilor NATO clasificate în România" şi HG 585/2002 privind "Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România", în corelaţie cu standardele de protecţie a informaţiilor clasificate operabile în Alianţa Nord-Atlantică, precizează că verificările de securitate pentru avizarea eliberării certificatelor de securitate/autorizaţiilor de acces la informaţii secrete au în vedere persoanele care:
a) în exercitarea atribuţiilor profesionale lucrează cu date şi informaţii de nivel secret;
b) fac parte din personalul de execuţie sau administrativ şi, în virtutea acestui fapt, pot intra în contact cu date şi informaţii de acest nivel;
c) este de presupus că vor lucra cu date şi informaţii de nivel secret, datorită funcţiei pe care o deţin;
d) se presupune că nu pot avansa profesional în funcţie, dacă nu au acces la astfel de informaţii.
În vederea eliberării certificatului de securitate sau autorizaţiei de acces la informaţii clasificate conducătorul unităţii solicită, în scris, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), efectuarea verificărilor de securitate asupra persoanei care urmează să aibă acces la informaţii secrete de stat.
Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat organizează evidenţa listelor şi a informaţiilor din această categorie şi a termenelor de menţinere în nivelurile de clasificare, a personalului verificat şi avizat pentru lucrul cu informaţiile secrete de stat.
În funcţie de avizul comunicat de autoritatea desemnată, ORNISS va aproba eliberarea certificatului de securitate/autorizaţiei de acces şi va încunoştiinţa oficial conducătorul unităţii. După obţinerea aprobării, conducătorul unităţii va notifica la ORNISS şi va elibera certificatul de securitate sau autorizaţia de acces, după caz.
Autorităţile şi instituţiile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat în domeniile lor de activitate, care se aproba şi se actualizează prin hotărâre a Guvernului. De asemenea, acestea sunt obligate să ţină un registru de evidenţă a certificatelor de securitate/autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate.
Verificarea în vederea avizării pentru accesul la informaţii secrete de stat se efectuează potrivit competenţelor, de către Autorităţile Desemnate de Securitate (ADS).
Autoritatea Desemnată de Securitate este instituţia abilitată prin lege să stabilească, pentru domeniul său de activitate şi responsabilitate, structuri şi măsuri proprii privind coordonarea şi controlul activităţilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat. Sunt autorităţi desemnate de securitate, potrivit HG 585/2002.
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Serviciul Român de Informaţii este abilitat să efectueze verificări pentru:
- personalul propriu;
- personalul autorităţilor si instituţiilor publice din zona de competenţă, potrivit legii;
- personalul agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi al persoanelor juridice de drept public sau privat.
Ministerul Apărării Naţionale efectuează verificări şi avizează eliberarea certificatelor de securitate/autorizaţiilor de acces pentru:
- personalul militar şi civil propriu;
- personalul Oficiului Central de Stat pentru probleme speciale,
- Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat
- altor persoane juridice stabilite prin lege şi personalul militar care îşi desfăşoară activitatea în străinatate.
Serviciul de Informaţii Externe este abilitat prin lege să avizeze pe baza verificărilor de securitate accesul la informaţii clasificate pentru:
- personalul militar sau civil propriu;
- personalul român al reprezentanţelor diplomatice, misiunilor permanente, consulate, centrelor culturale, organismelor internaţionale şi altor reprezentante ale statului român în străinătate;
- cetăţenii români aflaţi în străinătate în cadrul unor contracte, stagii de perfecţionare, programe de cercetare sau în calitate de angajaţi la firme.
Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale avizează accesul la informaţii clasificate pentru personalul propriu şi persoanele juridice a căror activitate o coordonează.

Care sunt modalităţile de protecţie a informaţiilor clasificate?

Protecţia informaţiilor clasificate se realizează prin:

Protecţia juridică care consta în ansamblul normelor constituţionale şi al celorlalte dispoziţii legale în vigoare, care reglementează protejarea informaţiilor clasificate.
Conducătorii unităţilor deţinătoare de secrete de stat sunt obligaţi să asigure condiţiile necesare pentru ca toate persoanele care gestioneaza astfel de informaţii să cunoască reglementările în vigoare referitoare la protecţia informaţiilor clasificate. Ei au obligaţia de a înştiinţa, în scris, autorităţile desemnate de securitate, potrivit competenţelor, prin cel mai operativ sistem de comunicare, despre compromiterea unor astfel de informaţii.
Înştiinţarea se face în scopul obţinerii sprijinului necesar pentru recuperarea informaţiilor, evaluarea prejudiciilor, diminuarea şi înlăturarea consecinţelor.
In cazul săvârşirii de infracţiuni la protecţia secretului de stat, unităţile deţinătoare trebuie să sesizeze organele de urmărire penală şi să pună la dispoziţia acestora datele şi materialele necesare probării faptelor.
Structura/funcţionarul de securitate are obligaţia de a ţine evidenţa cazurilor de încălcare a reglementărilor de securitate, a documentelor de cercetare şi a măsurilor de soluţionare, conform competenţelor.

Protecţia prin măsuri procedurale reprezintă ansamblul reglementărilor prin care emitenţii şi deţinătorii de informaţii clasificate stabilesc măsurile interne de lucru şi de ordine interioară destinate realizării protectiei informatiilor;
Toate unităţile care deţin informaţii secrete de stat trebuie să stabilească norme interne de lucru şi de ordine interioară destinate protecţiei acestor informaţii, potrivit actelor normative în vigoare.
Măsurile procedurale de protecţie a informaţiilor secrete de stat vor fi integrate în programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate, care va fi prezentat, spre avizare, autorităţii abilitate să coordoneze activitatea şi să controleze măsurile privitoare la protecţia informaţiilor clasificate.

Protecţia fizică reprezintă ansamblul activităţilor de pază, securitate şi apărare, prin măsuri şi dispozitive de control fizic şi prin mijloace tehnice, a locurilor în care sunt gestionate informaţii clasificate.
Măsurile de protecţie fizică se concretizează în sisteme automate pentru supraveghere, control, acces, gratii la ferestre, încuietori la uşi, pază la intrări, patrule de securitate, dispozitive de alarmă, mijloace pentru detectarea observării, ascultării sau interceptării, dimensionate în raport cu:
a) nivelul de secretizare a informaţiilor, volumul şi localizarea acestora;
b) tipul containerelor (fişete, seifuri, dulapuri) în care sunt depozitate informaţiile;
c) caracteristicile clădirii şi zonei de amplasare.

Protecţia personalului constă în ansamblul verificărilor şi măsurilor de educaţie protectivă a persoanelor care au sau vor avea acces la informaţiile clasificate.
Protecţia personalului se realizează prin:
- verificarea persoanelor în vederea eliberării certificatului/autorizaţiei de acces la informaţii clasificate;
- identificarea surselor de fisc şi prevenirea incidentelor de securitate care pot conduce la compromiterea informaţiilor clasificate;
- includerea persoanelor într-un sistem permanent de pregătire, în vederea însuşirii corecte de către acestea a standardelor de securitate şi a modului de implementare eficientă a măsurilor de protecţie informaţiilor clasificate.
Unităţile deţinătoare de informaţii secrete de stat au obligaţia de a asigura protecţia personalului care are acces la informaţii clasificate sau care este desemnat să asigure securitatea acestora.

Protecţia surselor generatoare de informaţii (INFOSEC) este ansamblul măsurilor şi structurilor destinate protecţiei informaţiilor clasificate prelucrate, stocate sau transmise prin intermediul sistemelor informatice de comunicaţii şi al altor sisteme electronice, împotriva oricăror acţiuni care pot aduce atingere confidenţialităţii, integrităţii, disponibilităţii şi autenticităţii acestora.
Măsurile INFOSEC acoperă securitatea calculatoarelor, a transmisiilor, a emisiilor, securitatea criptografică, precum şi depistarea şi prevenirea ameninţărilor la care sunt expuse informaţiile şi sistemele.

Cum se realizează verificarea de securitate a persoanelor care vor avea acces la informaţiile clasifiate?

Verificare de securitate reprezintă totalitatea măsurilor întreprinse de autoritatile desemnate de securitate, conform competenţelor legale, pentru stabilirea onestităţii şi profesionalismului persoanelor, în scopul avizării eliberării certificatului de securitate sau autorizaţiei de acces la informaţii clasificate.
Persoanele care solicită acces la informaţii clasificate secrete de stat trebuie să îşi dea acordul pentru a fi verificate cu privire la onestitatea şi profesionalismul lor şi să completeze formulare tip de verificare. Candidaţii la funcţii publice ce presupun accesarea şi competenţa de a permite cunoaşterea unor astfel de informaţii, vor fi verificaţi anterior numirii în funcţii.
În cadrul procedurilor de avizare se acordă o atenţie specială persoanelor care:
a) urmează să aibă acces la informaţii strict secrete şi strict secrete de importanţă deosebită;
b) ocupă funcţii ce presupun accesul permanent la un volum mare de informaţii secrete de stat;
c) pot fi vulnerabile la acţiuni ostile, ca urmare a importanţei funcţiei în care vor fi numite, a mediului de relaţii sau a locului de muncă anterior.
Decizia privind avizarea eliberării certificatului de securitate/autorizaţiilor de acces este condiţionată de:
a) loialitatea indiscutabilă a persoanei;
b) caracterul, obiceiurile, relaţiile şi discreţia persoanei, care să ofere garanţii asupra:
- corectitudinii în gestionarea informaţiilor secrete de stat;
- oportunităţii accesului neînsoţit în compartimente, obiective, zone şi locuri de securitate în care se află informaţii secrete de stat;
- respectării reglementărilor privind protecţia informaţiilor secrete de stat din domeniul său de activitate.
Principalele criterii de evaluare a compatibilitatii în acordarea avizului pentru eliberarea certificatului de securitate sau autorizaţiei de acces vizează trăsăturile de caracter, situaţiile sau împrejurările din care pot rezultă riscuri şi vulnerabilităţi de securitate.
La acordarea avizului de securitate, sunt relevante şi vor fi luate în considerare caracterul, conduita profesională sau socială, concepţiile şi modul de viaţă al soţului, soţiei, al concubinului sau concubinei persoanei solicitante.
Următoarele situaţii pot fi imputabile atât persoanei care a solicitat acces la informaţii secrete de stat cât şi soţului, soţiei, respectiv, concubinului sau concubinei:
a) dacă a comis sau a intenţionat să comită, a fost complice, a complotat sau a instigat la comiterea de acte de spionaj, terorism, trădare ori alte infracţiuni contra siguranţei statului;
b) dacă a încercat, a susţinut, a participat, a cooperat sau a sprijinit acţiuni de spionaj, terorism ori persoane suspectate de a se încadra în aceasta categorie sau de a fi membre ale unor organizaţii ori puteri străine inamice ordinii de stat şi de drept din ţara noastră;
c) dacă este sau a fost membru al unei organizaţii care încearcă sau susţine răsturnarea ordinii constiţutionale prin mijloace violente, subversive sau alte forme ilegale;
d) dacă este sau a fost un susţinător al vreunei organizaţii prevăzute la lit. c, este sau a fost recent în relaţii apropiate cu membrii unor astfel de organizaţii într-o formă de natură să ridice suspiciuni temeinice cu privire la încrederea şi loialitatea persoanei.
Constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informaţii secrete de stat oricare din următoarele situaţii:
a) dacă în mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informaţii cu relevanţă în planul siguranţei naţionale ori a minţit în completarea formularelor tip sau în cursul interviului de securitate;
b) are antecedente penale sau a fost sancţionat contravenţional pentru fapte care indica tendinţe infracţionale;
c) are dificultăţi financiare serioase sau există o discordanţă semnificativă între nivelul sau de trai şi veniturile declarate;
d) consuma în mod excesiv băuturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substante interzise prin lege care produc dependenţă;
e) are sau a avut comportamente imorale sau deviaţii de comportament care pot genera riscul ca persoana să fie vulnerabilă la santaj sau presiuni;
f) a demonstrat lipsa de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreţie;
g) a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor clasificate;
h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficienţe de discernământ confirmate prin investigaţie medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante;
i) poate fi supus la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate care ar putea genera vulnerabilităţi exploatabile de catre serviciile de informaţii ale căror interese sunt ostile României şi aliaţilor săi.
Persoanele care urmează să desfăşoare o activitate sau să fie încadrate într-un loc de muncă ce presupune accesul la informaţii clasificate vor prezenta conducătorului unităţii un angajament scris de păstrare a secretului şi sunt obligate să asigure protecţia acestora, potrivit legii.
Obligaţiile se menţin şi după încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau profesionale, pe întreaga perioadă a menţinerii clasificării informaţiei.
Persoanele juridice de drept privat au obligaţia să respecte şi să aplice reglementările în vigoare stabilite pentru autorităţile şi instituţiile publice, în domeniul lor de activitate.

Controlul privind protecţia informaţiilor clasificate

Controlul are ca scop:
a) evaluarea eficienţei măsurilor concrete de protecţie adoptate la nivelul diverşilor deţinători de informaţii clasificate, în conformitate cu legea şi alte norme în materie, precum şi cu programele proprii de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate;
b) identificarea vulnerabilităţilor existente în sistemul de protecţie a informatiilor clasificate, care ar putea conduce la compromiterea, divulgarea, distrugerea sau sustragerea acestor informaţii, în vederea luarii măsurilor de prevenire necesare;
c) luarea măsurilor de remediere a deficienţelor sşi de perfecţionare a cadrului organizatoric şi funcţional la nivelul structurii controlate;
d) constatarea cazurilor de nerespectare a normelor de protecţie a informaţiilor clasificate şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale sau, după caz, sesizarea organelor de urmărire penală, în situaţia în care fapta constituie infracţiune;
e) informarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi Parlamentului cu privire la modul în care unităţile deţinătoare de informaţii clasificate aplică reglementările în materie.
Serviciul Român de Informaţii are competenţa generală de exercitare a controlului asupra modului de aplicare a măsurilor de protecţie de către instituţiile publice şi unităţile deţinătoare de informaţii clasificate.
Activitatea de control în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Ministerului de Justiţie, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale se reglementează prin ordine ale conducătorilor acestor instituţii.
Controlul privind măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate în cadrul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se organizează conform legii.
Activitatea de control în cadrul reprezentanţelor României în străinătate se reglementează şi se realizează de către Serviciul de Informaţii Externe.

Cum sunt aplicate sancţiunile ?

Contravenţiile şi sancţiunile prevăzute se constată şi se aplică, în limitele competenţelor ce le revin, de către persoane anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Pot să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute, în limitele competenţelor stabilite:
a) persoane anume desemnate din ORNISS;
b) conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital parţial sau integral de stat şi ai altor persoane juridice de drept public;
c) autorităţile sau persoanele prevăzute de reglementările generale referitoare la regimul juridic al contravenţiilor.

Recomandări pentru persoanele care au acces la informaţii clasificate

Cele mai frecvente situaţii de compromitere a informaţiilor clasificate sunt:
- neglijenţa manifestată în gestionarea informaţiilor clasificate;
- nerespectarea reglementărilor cu privire la acest tip de informaţii. De multe ori, persoanele care lucrează cu aceste date nu cunosc suficient de bine reglementările privind lucrul cu informaţii clasificate sau, din delăsare, nu iau în serios necesitatea respectării stricte a acestora;
- transparenţa exagerată în cadrul unor activităţi de cooperare care favorizează accesul la date şi documente secrete ce excedează clauzelor contractuale;
- lipsa de experienţă, corelată cu "atitudinea de bună-credinţă".
Persoana nu află sau află prea târziu intenţiile ascunse ale culegerii de informaţii. Deseori se întâmplă ca cineva să divulge secrete fără sa constientizeze ca a devenit un "furnizor util" de informaţii importante. Însă buna-credinţă nu absolvă de răspundere. Justiţia nu va putea trece cu vederea că au fost divulgate secrete de stat, fapt ce ar putea aduce grave prejudicii siguranţei naţionale.
Condiţia de bază pentru asigurarea păstrării secretului este respectarea şi aplicarea cu stricteţe a prevederilor legale.
Este foarte important ca modul şi concepţia de viaţă, situaţia materială, personalitatea şi obiceiurile unei persoane care are acces la informaţii clasificate să fie de aşa natură încât aceasta să nu poată fi atrasă în acţiuni ce contravin legii. Încercarea de influenţare a unei astfel de persoane se poate face atât în mod direct şi deschis, prin prezentarea anumitor avantaje, cât "acoperit", prin disimularea intenţiilor şi câstigarea treptată a încrederii persoanei respective.
Există reguli simple, prin aplicarea cărora se poate evita producerea situaţiilor de compromitere sau divulgare a informaţiilor clasificate:
- Evitaţi accesul "accidental" al persoanele neautorizate la informaţii clasificate. Documentele clasificate nu vor fi lăsate nesupravegheate, iar la părăsirea biroului se va aplica "clean- desk policy" - regula biroului curat!
- Nu discutaţi despre conţinutul documentelor secrete în prezenţa persoanelor neautorizate!
- Clasificaţi cu atenţie documentele pe care le redactaţi. Solicitaţi sprijinul persoanei competente în atribuirea nivelurilor de secretizare!
- Verificaţi documentele primite/transmise pe baza de semnătură, respectiv integritatea acestora (nr. file, ambalaj etc.)!
- Multiplicaţi şi distrugeţi documentele clasificate conform regulilor existente. Ciornele sau notele care conţin informaţii clasificate se supun aceloraşi reguli!
- Utilizaţi pentru transmiterea electronică (fax, e-mail) a materialelor doar modalităţile aprobate!
- Respectaţi regulile de transport a documentelor clasificate. Pe timpul transportării nu lăsaţi documentele nesupravegheate!
- Asiguraţi-vă că nu aţi amestecat documente secrete cu cele personale, pentru a nu pleca cu acestea la încheierea programului de lucru!
- Dacă participaţi la o întâlnire, luaţi cu dumneavoastră numai documentele necesare, pentru care aţi primit aprobare!
Utilizarea calculatorului
În multe instituţii sistemele de protecţie a reţelelor de calculatoare nu sunt suficient de performante. Sunt tot mai frecvente încercările de penetrare a calculatoarelor/reţelelor de calculatoare, mai ales în cazul conectării la Internet.
Dintre cele mai importante reguli de protecţie amintim:
- Utilizatorii reţelei de calculatoare trebuie să fie autorizaţi şi să aibă acces numai la partiţiile proprii!
- Reţeaua de calculatoare din instituţii pe care se procesează informaţăii clasificate trebuie să fie independentă de restul sistemului informatic! Dacă este neapărat necesar să legaţi reţeaua cu informaţii clasificate la o reţea externă, atunci folosiţi mai multe niveluri de siguranţă (codificare, parole, verificări, software antivirus)!
- Accesul la Internet şi la e-mail trebuie să se facă de la un calculator independent, pe care nu sunt procesate informaţii clasificate şi care nu este conectat la reţeaua internă!
- Parolele de acces nu vor fi dezvăluite persoanelor neautorizate, indiferent de funcţie şi nu se va permite accesul acestora la partiţia proprie!
Convorbirile telefonice
- În cazul în care este absolut necesară o discuţie telefonică care implică informaţii clasificate utilizaţi doar aparatele telefonice special destinate!
- Evitaţi discuţiile telefonice despre probleme confidenţiale când vă aflaţi în locuri publice!
- Aveţi grijă ca telefonul dvs. mobil să nu ajungă pe mâini străine, nu-l daţi împrumut şi nu-l lăsaţi nesupravegheat. Cereţi unui specialist să vă verifice telefonul în cazul în care l-aţi pierdut şi l-aţi regăsit (telefonul mobil poate fi transformat şi într-un aparat de interceptare, care, închis sau deschis, poate transmite discuţiile care se poartă în apropierea sa).
Participarea la evenimente de natură profesională
- Limitaţi-vă la transmiterea datelor şi informaţiilor pentru care aţi primit aprobare!
- Evitaţi prezentarea de informaţii care combinate pot alcătui o imagine a unei probleme confidenţiale!
- Fiţi pregătiţi să răspundeţi la întrebări delicate. Acordaţi atenţie provocărilor de orice natură!
- Nu transmiteţi prin telefon, telefax, e-mail sau prin intermediul altor mijloace de comunicaţii, informaţii clasificate!
- Utilizaţi corespondenţa neoficială numai pentru a transmite informaţii neclasificate!
- Nu trimiteti scrisori oficiale sau documente secrete prin intermediul unor persoane particulare!
- Nu păstraţi în camera de hotel sau în autoturism documente sau suporturi electronice care conţin informatii clasificate. Purtaţi-le în permanenţă la dvs. sau lăsaţi-le spre păstrare la reprezentanţa diplomatică!
- Înainte de a pleca în calătorie, informaţi-vă cu privire la legislaţia ţărilor vizitate! Nu comiteţi fapte care v-ar putea compromite sau care ar atrage intervenţia autorităţilor locale. Dacă totuşi sunteţi implicat într-un eveniment şi se deschide ancheta, solicitaţi un asistent autorizat şi/sau un translator! Anuntaţi reprezentanţa diplomatică a României din ţara respectivă. După revenirea în ţară, informaţi conducerea instituţiei sau alta persoană autorizată despre cele întâmplate.

Sursa:Serviciul Roman de Informatii
     media: 4.48 din 27 voturi

Comentarii

  1. marian florin a spus:
    Cum as putea intra in posesia O.M.I. nr.S/66/23.04.2009, privind Lista cu informatii secret de serviciu in unitatile M.I.? Am nevoie pentru a intocmi aceasta lista la nivelul Politiei Comunitare Iasi.
  2. GedVoileGok a spus:
    la aprobare
  3. TrauranoibVon a spus:
    la aprobare
  4. Kiweewhencimi a spus:
    la aprobare
  5. backlinks a spus:
    la aprobare
  6. bruttobiali a spus:
    la aprobare
  7. Kiweewhencimi a spus:
    la aprobare
  8. backlink service a spus:
    la aprobare
  9. Diuffnemi a spus:
    la aprobare
  10. Jiproloriound a spus:
    la aprobare
  11. prigneeenvedo a spus:
    la aprobare
  12. backlink service a spus:
    la aprobare
  13. OmipSimeshews a spus:
    la aprobare
  14. GedVoileGok a spus:
    la aprobare
  15. backlinks a spus:
    la aprobare
  16. tiedrippert a spus:
    la aprobare
  17. rileartib a spus:
    la aprobare
  18. Brandon a spus:
    la aprobare
  19. Qikpoy a spus:
    la aprobare
  20. Kanhiya a spus:
    la aprobare
  21. NoniaVota a spus:
    la aprobare
  22. TexPetTyday a spus:
    la aprobare
  23. backlinks a spus:
    la aprobare
  24. hiedeesee a spus:
    la aprobare
  25. Program tv a spus:
    la aprobare

Mesajul tau

Atentie: Comentariile vor aparea dupa aprobare. Trimite comentariul tau doar o singura data.

Poti folosi tagurile HTML <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <code> <em> <i> <strike> <strong> in textul comentariului tau.

:):(:d:">:((:d|:x8-|/:):o:-?:-":-w;)[-(:)>-#:-s(~~)**==*-:)o:-)3:-o:(|):)):-??:-ss<):)<:-p=:)>:d<@};-[-o<^:)^#-o$-)%%-%-((%)(*)(:|8->8-x8-}:)]:-$:-&:*:-\:-<:>:-@:-b:-j:-l:p:-s:-c:-h:-t:|:o):@):^o;));;)=((=))=d>=p~>-)>:)>:/>:p@-)b-(b-)|-)l-)o-+o->o=>x([-x~:>~o)~X(=; mai multe

X
Termeni si conditii de utilizare